Aristotel Dascal | Ce apreciez cel mai mult la mamica mea
15267
single,single-post,postid-15267,single-format-standard,ajax_fade,page_not_loaded,,wpb-js-composer js-comp-ver-4.2.3,vc_responsive

Ce apreciez cel mai mult la mamica mea

aris and mom

17 Apr Ce apreciez cel mai mult la mamica mea

In my mom's armsImi placea foarte mult sa imi racesc picioarele pe gresia din holul de la intrarea in apartamentul nostru. Aveam cam 3 ani. Cu picioarele inghetate ma urcam la mami in pat, impreuna cu sora mea, Alina, care e cu doi ani mai mare decat mine, si imi lipeam picioarele de ale mamei mele sa mi le incalzesc. Trebuie sa fi fost tare neplacut pentru ea! Peste noapte deveneam tot mai fierbine, ca un cuptor, si ea se lipea de mine ca sa se incalzeasca ea de data asta, pentru ca pe vremea comunistilor, in orasul meu natal, Botosani, aveam caldura doar de doua ori pe zi. Peste zi trebuia sa lasam de multe ori aragazul pornit ca sa ne incalzim.

Mama mea ne-a crescut singura, fiind despartita de tatal meu de cand era insarcinata cu mine. Imi amintesc cum ne rugam in fiecare seara pentru bani de pijamale si hainute, si de multe ori ma trezeam gasind-o plangand sau rugandu-se langa patul nostru. Mi se rupea inima vazandu-i suferinta, chiar daca eram doar un copil. Uneori avea izbucniri de suparare, dar nu am condamnat-o niciodata pentru ca am stiut ca face cat de mult poate pentru noi. Si totusi, sunt doua lucruri care mi-au ramas intiparite in memorie si care mi-au format imaginea ce o am despre ea acum.

Happy with my momPrimul lucru este apropierea si deschiderea ce o aveam in familie care m-au facut sa ma simt totdeauna iubit vazand sacrificiile ce le facea pentru noi. Dragostea asta a fost radacina dragostei mele pentru oameni, incercand sa ii ajut sa isi descopere talentele, scopul in viata si drumul spre a fi impliniti.

Al doilea lucru ce m-a impresionat la ea l-am descoperit cand eram la facultate. Mami citea multe carti si ii placea sa invete din ele cum sa se schimbe continuu si cum sa sa devina o persoana tot mai buna. Cum eu si sora mea am mers la facultate la Cluj, mami a inceput sa ne sune regulat sa ne spuna pe rand lucrurile de care ii parea rau ca le-a facut sau le-a spus si prin care poate ne-a ranit, reactii pe care le-a avut in trecut si pe care acum le realiza ca nu au fost potrivite. Abia imi aminteam despre ce vorbea, pentru ca sincer imi aminteam aproape doar de dragostea ei enorma pentru noi. Totusi, ma simteam atat de bine sa aud cum imi spune “Imi pare rau pentru ce am spus atunci” sau “Imi pare rau pentru ca am strigat in ziua aia”. Ma simteam valoros, ca contez in ochii ei, ca este prietena mea si ca ma vede si ea pe mine prietenul ei! Modestia ei si pasiunea de a corecta continuu lucrurile din viata ei m-a impresionat. Mai ales ca se intampla la o varsta la care multi adulti cred ca ei stiu totul, ca sunt in control si ca merita respect. Ea nu cerea respect. Mama mea isi cerea iertare desi s-a sacrificat atat de mult pentru noi. Avea dreptul ca ceara, insa ea voia sa dea… din nou.

Te iubesc mami. Tu esti eroina mea.

 

No Comments

Sorry, the comment form is closed at this time.